Proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei, adoptat de Guvern zilele trecute, ne-a facut sa citim, poate pentru prima oara de la cap la coada, ce am votat din inertie in urma cu aproape sapte ani: textul Legii Fundamentale. Asa ne-a atras atentia un aspect aparent minor, dar foarte interesant: juramantul depus de presedintele tarii.
"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!", este textul prevazut in Constitutia din 1991, prima adoptata dupa instaurarea noului regim democratic, si care nu a fost modificat nici in urma revizuirii din 2003.
Proiectul de lege al Guvernului aprobat saptamana trecuta si remis presedintiei pentru a fi promovat apoi in Parlament nu prevede nici el modificarea acestui text. Si ne intrebam foarte serios de ce?
Desi ciudata, intrebarea este totusi legitima, fie doar si pentru faptul ca nu intelegem ce cauta cuvantul "propasire" in textul unui juramant ce urmeaza sa fie rostit de presedinti ai Romaniei secolului XXI, in conditiile in care nu putem vorbi de pastrarea sau revenirea la un text traditional.
Ca sa fim mai expliciti, trebuie sa remarcam faptul ca in conformitate cu Constitutiile din 1866,1923 si 1938, juramantul depus de Rege era extrem de simplu si nu continea acest gen de cuvinte, deci nu putem vorbi despre o revenire la traditii dupa depasirea perioadei comuniste.
"Jur a pazi Constitutia si legile Natiunii Romane, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului", este tot ce rostea un rege al Romaniei atunci cand urca pe tron.
Atunci de unde pana unde ideea
