Multe dintre textele revizuite lasă impresia că autorii au avut ca sursă de inspiraţie „ciocnirile“ dintre şeful statului şi adversarii săi politici. Dacă noua lege fundamentală ar fi fost în vigoare până acum, Traian Băsescu nu ar fi fost suspendat, iar Liviu Negoiţă ar fi avut toate şansele să devină premier.

Preşedintele pare să tragă în continuare avantaje de pe urma articolului constituţional referitor la schimbarea unor miniştri, chiar şi în urma modificării propuse de Guvern.

Mai citeşte şi:

Vezi aici proiectul Guvernului de revizuire a Constituţiei

Noua prevedere impune prim-ministrului obligaţia de a se consulta cu şeful statului înainte de a revoca sau de a numi unii membri ai Guvernului. Textul rămâne însă la fel de neclar ca şi cel în vigoare, deoarece nu stabileşte cine ia decizia finală în cazul în care preşedintele şi premierul sunt în dezacord. În lipsa acestei precizări, experienţa a dovedit că ultimul cuvânt îl are preşedintele, deoarece poate să nu semneze decretul de revocare, respectiv de numire.

O astfel de situaţie s-a petrecut la sfârşitul lui 2007, când premierul Călin Popescu-Tăriceanu a desemnat-o pe Norica Nicolai drept ministru al Justiţiei, dar s-a lovit de opoziţia preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului a refuzat să accepte numirea, reproşând „percepţia publică negativă cu privire la fapte anterioare, în care doamna Nicolai a fost implicată în calitate de senator". După aproape două luni de criză şi o decizie a Curţii Constituţionale în favoarea şefului statului, conflictul dintre preşedinte şi premier s-a rezolvat în cele din urmă în favoarea lui Băsescu. Tăriceanu a renunţat la propunerea făcută şi a recurs la nominalizarea lui Cătălin Predoiu.

Potrivit explicaţiilor date de profesorul de drept constituţional Radu Chirică, noua prevedere din Constituţie permite repetarea unui astfe