Este vorba despre România. Caracterizarea este formulată de un comitet de analiză al prestigioasei reviste britanice The Economist, care a întocmit clasamentul pe anul 2008 al democraţiilor lumii, clasament alcătuit pe baza unui punctaj complex, care ţine seama de câteva zeci de criterii.
Merită să aruncăm o privire pe acest "top" al democraţiilor. Pe primul loc este Suedia (cu o medie de 9,88 puncte). Ţările nordice (Norvegia, Islanda, Danemarca şi Finlanda ! în această ordine) domină partea de sus a clasamentului. Prima ţară "continentală", Olanda, este pe locul 4 (cu o medie de 9,53). Tot poziţii excelente au Elveţia (9,15), Irlanda (9,01) şi Germania (8,82).
Multe ţări din afara Europei au democraţii adevărate, consolidate. Noua Zeelandă se clasează pe locul 7 (cu o medie de 9,19), mai bine ca Austria (8,49). Australia (9,09) stă mai bine decât Marea Britanie (8,15). Canada (9,07) - mai bine decât Spania (8,45). Japonia (8,25) - mai bine decât Belgia (8,16). Statele Unite (8,22) - mai bine decât Franţa (8,07).
Unele ţări europene ocupă locuri modeste, dar onorabile. Portugalia (8,05) e puţin sub Uruguay (8,08). Coreea de Sud (8,01), Italia (7,98) şi Slovenia (7,96) încheie plutonul democraţiilor adevărate.
Acum să ne ţinem bine... Urmează o grupă de state care au ceea ce The Economist numeşte "democraţii defecte" (flawed democracies). Lista se deschide cu Africa de Sud (7,91) şi continuă cu state precum India (poziţia 35, cu o medie de 7,80) sau Israel (locul 38, cu 7,48).
Sub poziţia 40 începe să nu arate bine. Pe 41 este Brazilia (7,38), iar pe 44 Slovacia (7,33).
Unde e România? Pe locul... 50. Cu un scor foarte slab (7,06).
Altfel spus, suntem în urma Timorului (locul 47, cu o medie de 7,22), o ţară în care, acum puţini ani, au avut loc crime şi incendieri în masă şi unde staţionează trupe internaţionale de menţinere
