Cazurile grave de imbolnaviri care au aparut dupa ce doua persoane au suferit interventii chirurgicale minore la spitalul CF 2 din Capitala ridica problema esecului sistemului public de sanatate si a faptului ca cea mai mare din banii care intra in sistemul informal merg catre medici cand la fel de importanti sunt si laborantii, si personalul de serviciu.

"Actul medical trebuie remunerat la valoarea lui reala, nu la nivelul la care Casa de Asigurari plateste. Pacientul nu ar mai trebui sa vina cu propriile substante de acasa, ci sistemul ar trebui sa ofere conditiile pentru cumpararea de substante scumpe", a spus Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania.

Platile informale, care potrivit unor estimari ale fostului presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), genereaza in sistem intre 360 si 500 mil. euro anual, intra in mare parte in buzunarul medicilor. Insa cazurile de infectii intraspitalicesti (nosocomiale) care au aparut recent aduc in discutie si posibilitatea ca acesti bani sa mearga catre laboratoare si in infrastructura spitaliceasca.

Potrivit unor calcule ale ZF, intr-un spital de talie mare din Capitala se strang aproximativ 4.000 de euro pe zi din interventii chirurgicale si 1,4 mil. euro pe an.

Un medic neurolog care a dorit sa ramane anonim spune ca este mai degraba o problema de conduita profesionala din partea medicilor decat una administrativa sau de laborator. Neurologul afirma ca raspunderea revine chirurgului, care pe langa operatia pe care o face, trebuie sa se asigure ca exista si conditii de sterilitate, iar daca realizeaza ca nu pot fi respectate, ar trebui sa refuze operatia.

Daca, spre exemplu, un manager de spital nu poate asigura finantarea pentru obtinerea unor substante necesare, chirurgul ar trebui sa refuze.

"Din punctul meu de vedere este absurd ce s-a intamp