Trei sferturi din suprafaţa cultivabilă a judeţului a fost lăsată în paragină. Oamenii spun că este nerentabil să facă agricultură.
Peste 75% din suprafaţa cultivabilă a judeţului Caraş-Severin a rămas în paragină. Terenurile aflate mai ales în luncile râurilor, dar şi pe dealurile line, altădată mănoase şi semănate cu fel de fel de culturi, sunt acum înţelenite din cauza spinilor şi a buruienilor.
Agricultura nu mai prezintă interes nici măcar pentru sătenii din zonele cu oarecare potenţial agricol dintr-un judeţ de munte precum Caraş-Severinul. Sunt zone în care oamenii cultivă doar un sfert din suprafaţa arabilă. Pământurile fertile au fost lăsate în paragină, deoarece oamenii nu au nici posibilităţi financiare pentru a plăti munca mecanizată şi, mai ales, n-au nici locuri în care să-şi valorifice produsele.
Localitatea Socol de pe malul Dunării este unul dintre locurile unde cu 15 ani în urmă pământurile erau cultivate în procent de peste 90%. Acum oamenii se plâng că nu mai merită să facă agricultură. Una dintre nemulţumirile lor o reprezintă lipsa unor locuri de desfacere a produselor tradiţionale şi valorificarea lor la preţuri mult prea mici, care generează pierderi. Adrian Lucaci, spune că ,,un alt motiv pentru care pământurile rămân necultivate este lipsa forţei de muncă. Au mai rămas doar moşii şi babele pe acasă. Toţi tinerii satului pleacă la muncă în străinătate". Mileva Docici spune că ,,am plătit 600 de lei să îmi are lunca, am mai plătit şi ziua de prăşit, la cules am dat alţi bani, iar cum stau cu cucuruzul în pod fiind că nu mi-l ia nimeni. Am băgat o grămadă de bani şi nu am scos nici pe jumătate. Şi atunci, la ce să mai lucru fără folos? Mai bine stau, că este mai ieftin decât să munceşti".
Banii care ar putea aduce speranţă
Şi cei care încă mai cultivă pământul spun că fără sprijin mai mare din partea s
