Declaraţia întîrziată a reprezentantei UE de la Chişinău a reflectat o poziţie destul de ambiguă în problema arestării lui Ernest Vardanean în regiunea transnistreană (pentru mai multe detalii despre acest caz vezi aici şi aici). La două săptămîni de la întemniţarea jurnalistului (7 aprilie) de către instituţiile de forţă de la Tiraspol, şi după vizita lui Victor Osipov la Bruxelles, europenii au lansat un mesaj mai degrabă indiferent, incoerent şi confuz vizavi de aceasta (vezi aici şi aici).

În primul rînd, deşi recunoaşte de obicei integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, prin declaraţia emisă la 21 aprilie, Bruxelles conferă un grad de legitimitate actului de reţinere a lui Vardanean de către administraţia de la Tiraspol. Invocînd acest dosar, europenii au susţinut necesitatea respectării drepturilor persoanelor deţinute, suspectînd doar calitatea actului juridic din regiunea transnistreană, dar nu şi legalitatea instituţiilor din stînga Nistrului.

În al doilea rînd, declaraţia europeană nu descrie nici un fel de sancţiune potenţială adresată oficialităţilor de la Tiraspol. Nici măcar regimul de circulaţie simplificat pentru liderii transnistreni, pentru o perioadă de șase luni, nu a fost menţionat. În acest sens, UE a manifestat o slăbiciune periculoasă, deoarece în ciuda încălcării flagrante a drepturilor omului de către regimul separatist transnistrean, este deschis în continuare accesul pe spaţiul european pentru autorităţile de la Tiraspol. Situaţia pare şi mai delicată, după ce în cadrul Parlamentului European a fost condamnată ilegalitatea dată, cerîndu-se din partea reprezentantei europene de la Chişinau întreprinderea unor acţiuni concrete în vederea ajutorării lui Vardanean. Contrar acestui demers, delegaţia UE din Republica Moldova încearcă să „legalizeze” procedura juridică în care este implicat Vardanean, susţinîn