Brăila înseamnă istorie şi tradiţie de peste 640 de ani. Poziţionarea la Dunăre a atras aici oameni de prin toată lumea: greci, lipoveni, turci, armeni, bulgari, evrei, sârbi şi italieni, toţi au ajuns în în acest oraş datorită deschiderii către dezvoltare. Au fost frumoase vremurile de glorie ale urbei. Sursa: www.tmf.ro
Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale, fapt atestat de numeroase vestigii arheologice care datează din anul 5000 i.Hr. şi fac dovada continuităţii vieţii şi a civilizaţiei în zonă.
Oraşul a fost atestat documentar acum 630 ani, când domnitorul Ţării Româneşti, Vlaicu I, a oferit comercianţilor din Braşov privilegiul de a-şi vinde aici mărfurile. Un velier, stema oraşului Brăila, este simbolul comerţului, ocupaţia principală a locuitorilor.
Statutul de port-liber şi l-a câştigat în 1836, odată cu înfiinţarea primei Camere de Arbitraj Comercial. Mai târziu au fost deschise Bursa de Cereale şi Bunuri (1882), Curtea Comercială şi Banca Comercială.
Comertul înfloritor şi dezvoltarea industriei, de-a lungul secolului al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea, au însemnat pentru Brăila mori cu aburi, fabrică de paste făinoase, şantier naval (1864), fabrică de bere (1872) şi docuri (1883). Prima investiţie străină în oraş a fost făcută în 1924 de către Societatea Franco-Română.
Provenind de la numele propriu “Brăila”, toponimia oraşului este pur românească, prima sa atestare documentară apărând în Oltenia, într-un act ce datează 9 ianuarie 1627 şi în care se face referire la “Brăila din Drăgoiani”, martor la împărţirea moştenirii dintre fiicele unui anume Vladul.
Port important, Brăila a fost ales de multe grupuri etnice - greci, turci, ruşi, bulgari, evrei, armeni şi saşi - ale căror tradiţii, obiceiuri şi credinţe au fost integrate
