Ucraina doreşte un nou împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), în valoare de 20 de miliarde de dolari, şi motivează contractarea sa în acelaşi mod ca şi preşedintele Traian Băsescu.
Diferenţa este că România nu a cerut oficial un al doilea împrumut, dar subiectul a intrat în centrul dezbaterilor publice o dată cu vizita şefului FMI, Dominique Strauss Kahn.
"Un program cu FMI ne va ajuta să reducem preţul viitoarelor emisiuni de eurobonduri, deoarece un asemenea program conferă încredere investitorilor. Programul va susţine, de asemenea, creşterea economică", a declarat Serghei Tigipko, vicepremier ucrainean.
"Din punctul nostru de vedere, dorim o cooperare pe termen lung cu FMI. Cel mai probabil vă vom solicita un acord stand by de asistenţă sau o linie de credit flexibilă. Este clar că, atât timp cât suntem într-un acord cu domneavoastră, România este mai credibilă", i-a spus Traian Băsescu directorului general al FMI la 30 martie.
Băsescu a mai reluat ideea că investitorii au încredere în ţara noastră atunci când văd că FMI-ul este în spate şi altădată, în diferite emisiuni televizate.
COMPARAŢIE ROMÂNIA - UCRAINA
Pe de altă parte, economia Ucrainei este aşteptată să crească cu 5%-6% în acest an, faţă de estimarea iniţială de 3,7%. Accelerarea ar veni din revenirea preţurilor la mărfurile de export ale Ucrainei, precum metalele, dar şi de preţurile scăzute ale combustibililor, incluzând aici şi preţurile gazelor naturale importate din Rusia.
În schimb, România estimează o creştere economică de 1,3% în buget şi în acordul cu FMI. Agenţia Standard & Poor's estimează o creştere a economiei româneşti doar cu 0,8%. România are un acord cu FMI, UE şi Banca Mondială de 20 de miliarde de euro.
Companiile ucrainene trebuie să returneze în acest an datorii de 20 de miliarde d
