De peste jumatate de secol la Slatina se face braga, a carei aroma aduce aminte de Orient.

Deliciosul produs, bautura sultanilor, se gaseste la pravalia "La atletul albanez", de unde poti pleca pentru acasa si cu halvita, inghetata si rahat facut in propriul laborator.

Metoda e traditionala, asa ca nu pot fi puse produse modificate genetic pentru ca oricum iese altceva decat se facea pe vremuri. Importante sunt ingredientele folosite. Braga mai puteti bea la Turnu Severin sau Giurgiu. Multi isi aduc aminte cu nostalgie si de mica pravalie evreiasca situata la Busteni vis-a-vis de Fabrica de Hartie, pe colt, cum mergi spre Hotelul Silva, unde patroana era doamna Baimarovici, o batrana cu ochelari, care preluase micuta statie de imbuteliere de la parinti.

O asemenea fabrica, SC Comalina SRL, este si la Galati, pe strada Episcop Melchisedec Stefanescu, fosta Vultur. Reteta folosita aici este turceasca, tara unde s-a inventat braga si dupa cum ne-au spus patronii, Gabriel Pauliuc si Gheorghe Zmeu, care se cunosc de-o viata, dateaza de peste 200 de ani, fiind singura din Romania inregistrata ca marca si contract de analize pentru certificarea calitatii.

Pe vremea comunismului, evreul Bal, care avea afacerea, primea comenzi inclusiv de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, care trimitea special un avion de la Bucuresti pentru a lua braga de aici. De altfel, inainte de Revolutie, productia de braga se ridica la circa 15 mii litri pe zi, in timp ce acum abia ajunge la 1.000 litri, in cazul unor comenzi.

Producerea unei "sarje" dureaza intre sase si opt ore, in functie de cantitatea comandata. Nu se produce mai mult deoarece braga are un termen de garantie foarte scurt. De la fabricare si pana la consumare, nu trebuie sa treaca mai mult de 48 de ore.

Cea mai grea lovitura pe care au primit-o producatorii de braga a