Modul în care prim-ministrul Greciei, George Papandreou, administrează criza fiscală şi solicitarea ajutorului extern îi nemulţumeşte pe alegători. Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare pe care FMI şi UE urmează să le impună guvernului grec odată cu acordarea sprijinului financiar slăbeşte încrederea populaţiei.
Două treimi dintre alegătorii greci sunt nemulţumiţi de gestionarea crizei din ţara lor, potrivit unor sondaje realizate în urmă cu două zile. Populaţia este îngrijorată de măsurile de austeritate pe care Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) le-ar putea cere în schimbul celor 45 de miliarde de euro oferite pentru salvarea Greciei, scrie Bloomberg.
Mai mult, un sondaj realizat de Alco pentru ziarul „Proto Thema" arată că 65% din cei intervievaţi au declarat că guvernul ar trebui să respingă orice măsuri care să ducă la reduceri şi mai mari ale pensiilor şi ale salariilor. „Devine tot mai dificil să ţii oamenii deoparte", explică nemulţumirea grecilor Colin Ellis, economist la Daiwa Capital Europe.
Proteste de stradă
Prim-ministrul grec Papandreou a cerut vineri activarea mecanismului de ajutor stabilit de UE şi FMI după ce a eşuat în a convinge investitorii că guvernul pe care îl conduce este capabil să opereze reduceri ale deficitului bugetar. La câteva ore de la anunţ, demonstranţii de la Atena au început lupte cu poliţia şi au atacat magazine şi bănci. Tot la finele săptămânii trecute, o grevă de 24 de ore a funcţionarilor publici, a patra de la începutul anului, a paralizat administraţia greacă.
Cel mai mare sindicat din Grecia a ameninţat deja cu o furtună socială dacă pensiile sunt schimbate înainte de solicitarea ajutorului.
„Am fi putut evita FMI, iar gestionarea crizei ar fi trebuit să fie diferită", a spus Christos Hatzianastasiou, un angajat grec. Grecia va prim
