„Pentru fiecare copac tăiat în oraş se plantează alţi patru“ este acum o lege şi cu aplicabilitate artistică. La Muzeul Naţional de Artă Contemporană, expoziţia Lemn.ro atrage atenţia asupra defrişărilor masive din mediul urban.
De câte ori merg la Muzeul de Artă Contemporană din Bucureşti, aflat într-o latură a clădirii Casei Poporului, practic un exerciţiu al imaginaţiei. Mă întreb: ce se poate face cu clădirea asta mare şi cu maidanul mai mult sau mai puţin verde ce o înconjoară?...
Ideile jucăuşe apar şi pentru că îmi imaginez Muzeul de Artă Contemporană ca o coastă înfiptă neserios de artistic în seriozitatea impunătoare a clădirii... După ce vă povestesc în ce constă expoziţia la care am participat ultima oară, vă las să ghiciţi ce idee mi-a venit.
Sensibilitate în lemn
Lemn.ro e o expoziţie în trei părţi: o colecţie de fotografii alb-negru cu defrişările din Moldova anilor 1920, manifestul artistic 412 x 4 şi sculpturi în lemn din colecţia MNAC. (Sculpturile sunt de Apostu, Bitzan, Călinescu-Arghira, Ceara, Ciobanu, Covrig, Crişan, Dup, Gorduz, Iliescu Călineşti, Maitec, Păsat, Pârvu, Roman, Rusu, Şaptefraţi, Tiron, Vlad, Zidaru). Ce a unit toate aceste trei elemente nu este doar materialul vizat - evident, lemnul -, ci lemnul alăturat ideii de sacrificiu.
Sacrificiul recent
În anul 2006, în luna iunie, când toţi cireşii sunt în floare sau în rod, 412 copaci dintr-o livadă din cartierul Berceni din Bucureşti au fost retezaţi cu acte în regulă. Se dorea să se facă loc unei construcţii cu caracter comercial. Nu e suficient că Bucureştiul a fost declarat în 2008 cel mai poluat oraş al Uniunii Europene sau că bucureşteanul trăieşte într‑un sfert din spaţiul verde care îi este alocat unui cetăţean european... Pentru că lucrurile se grăbeau, trunchiurile celor 412 cireşi în floare au fost tăiate şi trimise repejor la groapa de guno
