- Comentariu - nr. 534 / 27 Aprilie, 2010 Este clar ca (si) din cauza actualei organizari administrative _ in care euroregiunile nu au practic autoritate asupra judetelor _, absorbtia fondurilor europene lasa de dorit, Romania riscand sa devina (cum a fost si in ultimii doi ani) mai mult cotizant la bugetul UE decat beneficiar. Faptul a fost subliniat de insusi presedintele Traian Basescu, care, dupa o consultare cu partidele, a declarat ca "euroregiunile, asa cum au fost organizate ele, au fost justificate pentru sistemul dinainte de '89 si ca nimeni nu mai poate vorbi de proiecte regionale atat timp cat nu suntem capabili sa iesim din organizarea de dinainte de Revolutie". Daca majoritatea politicienilor recunosc ca trebuie facut ceva pentru ca rata de absorbtie a banilor europeni sa creasca (azi e cu putin peste 10%), diferentele apar in momentul in care se pune problema "eficientizarii regiunilor de dezvoltare", a numa rului si a dimensiunilor lor. Ca de fiecare data, UDMR (care-si urmareste, in primul rand, propriile interese) a profitat de moment (de subiect, cum ar veni) si, la nivel parlamentar, a preluat initiativa. Uniunea lui Marko Béla a propus (in cadrul unui proiect de mai mica anvergura) cresterea numarului regiunilor de dezvoltare de la 8 la 16. Cum insa unii politicieni "s-au prins" unde "bate UDMR" _ in fapt, ca una din regiuni sa grupeze judetele din asa-zisul Tinut Secuiesc _, initiativa Uniunii a starnit reactii vehemente. Liberalii, prin vocea europarlamentarului Norica Nicolai, au expediat rapid subiectul: "Nu vom fi de acord ca regiunile sa se deseneze la bunul plac al UDMR si cu acceptul, dupa parerea mea, antinational al PDL." Asta cu referire la faptul ca Proiectul UDMR a trecut tacit de Senat (dar este blocat deocamdata la Camera Deputatilor). La randul sau, PSD-istul Liviu Dragnea spunea: "Noi sustinem ca actualele regiuni de dezvolt