Pentru a sprijini revizuirea Constituţiei într-o formă cât mai apropiată de cea dorită de PDL, UDMR are propriile condiţii. Prima dintre ele priveşte chiar modificarea art. 1 din Legea fundamentală, care precizează caracterul „naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil" al statului român. Solicitarea UDMR de a fi eliminată sintagma de „stat naţional" a fost reiterată şi la sfârşitul săptămânii trecute de liderul UDMR, Marko Bela. Cum această solicitare a fost primită însă, întotdeauna, cu un refuz categoric şi cum de la Cotroceni a fost lansată public ideea creşterii pragului electoral (de la 5% la 10%), udemeriştii încearcă să obţină măcar garanţia constituţională că minoritatea maghiară va fi la fel reprezentată în Parlament. Cu alte cuvinte, nu doar că vor fi în Parlament, ci şi că nu vor pierde prea mulţi parlamentari.

Până acum, singura concesie făcută de PDL a vizat introducerea unui alineat care stabileşte pentru autorităţile publice obligaţia consultării organizaţiilor minorităţilor naţionale în deciziile ce ţin de identitatea lor etnică, culturală şi religioasă. „Este foarte important pentru orice comunitate naţională aflată în minoritate să fie măcar întrebată când se iau decizii legate, de pildă, de cultura sau învăţământul comunităţii. După noi ar trebui chiar mai mult: să nu se poată lua decizii fără acordul minorităţii", a declarat pentru România liberă deputatul UDMR Marton Arpad. Acest lucru nu ar reprezenta însă decât una dintre solicitările Uniunii „din anii '90 încoace", numai că „doar acest punct a fost acceptat". „Introducerea acestei prevederi în Constituţie e foarte importantă pentru că Legea fundamentală este un act normativ care se schimbă mai greu, astfel că ulterior nu riscăm ca, în funcţie de cum bate vântul în politică, să fie eliminată prin diferite legi", a explicat Marton Arpad. Consilierul prezidenţial pentru mi