In anii '80, principala tema de discutie in sectiunea de stiri internationale a ziarelor era datoria externa.
"Argentina seeks way to resolve debt" (Argentina cauta cai sa rezolve problema datoriei externe), titra New York
Times pe 18 iunie 1981. In acelasi an: "Ecuador Debt Talks" (Discutii despre datoria externa a Ecuadorului), "Realignement Of Peru Debt" (Realinierea datoriei externe a Peru-ului), "Bolivia Seeks Help on Debt" (Bolivia cere ajutor pentru datoria externa), "Vietnam Is Said to Lack Money To Pay Its Debts" (Vietnam anunta ca nu are bani sa-si plateasca datoria), "A Deputy Premier of Poland Flies to US to Quest for Assistance" (Premierul adjunct al Poloniei vine in SUA pentru asistenta in problema datoriei externe)".
America Latina, Europa de Est, Asia aveau atunci aceeasi problema: datoria externa si neputinta de a o plati la timp. Si la ce sume? 3, 6, 12 miliarde de dolari.
30 de ani mai tarziu, Grecia este cea incoltita. Nu ca restul ar fi scapat. Dar acum datoria in cauza care ar fi provocat default-ul Greciei in lipsa interventiei UE este de aproape 300 de miliarde de euro. Acum se vorbeste de imprumuturi de zeci de miliarde de euro cu aceeasi usurinta cu care se vorbeste de achizitia unei biciclete.
Dar ce spunea New York Times despre Romania? "Romania si-a injumatatit nivelul datoriei externe fata de anul 1981 si crede ca va putea atinge 1990 fara sa aiba nicio datorie, a spus Theodor Stolojan, director adjunct al Departamentului pentru Schimburi Valutare si Relatii Financiare Internationale", scria NYT in decembrie 1987.
Care mai nota: "In 1981, Romania a adoptat o politica care are ca scop rambursarea anticipata a tututor datoriilor externe. Tara a introdus politici de austeritate si a restrans importurile pentru a-si atinge scopul".
Infometarea si frigul de care au avut parte populatia Romaniei din peri
