Cele 397 de asociaţii de proprietari din Craiova rulează anual 20 de milioane de lei, banii de întreţinere ai locatarilor. Cu toate că „jonglează“ cu sume destul de mari, preşedinţii şi administratorii sunt supuşi doar unor controale „anemice“ din partea primăriei, şi asta numai dacă cineva sesizează.
Legislaţia lacunară nu permite o verificare a modului în care angajaţii de la asociaţiile de proprietari, şi pe care craiovenii îi plătesc, gestionează fondurile de zeci de milioane de lei. Cazurile de delapidare, tot mai dese, ar trebui să le dea de gândit locatarilor de rând, care au rezolvarea în propriile mâini: înlăturarea acestora, chiar dacă nu au fost condamnaţi de o instanţă de judecată. „Serviciul de specialitate din primărie organizează şi asigură exercitarea controlului financiar-contabil şi gestionar asupra activităţii asociaţiilor de proprietari. Inspectorii pot să aplice amenzi acolo unde întâlnesc nereguli şi să anunţe organele abilitate. În cazul administratorilor, pot să le retragă atestatul“, a spus purtătorul de cuvânt al primăriei, Carmen Licu.
Asociaţiile, care se sustrag oricăror verificări financiare din cauza lipsei unui cadru juridic în acest sens, ar trebui totuşi să se supună anual unor expertize contabile la cerere. „Chiar cetăţenii ar trebui să ceară asta de la administratorii lor, pentru că, deşi au o comisie de cenzori la asociaţie, de cele mai multe ori, membrii acesteia nu au cunoştinţele necesare. În acest mod, cetăţenii vor fi încredinţaţi că banii ajung unde trebuie şi administratorii sunt corecţi. Pot reclama şi la poliţie, pentru că, la urma urmei, este vorba despre banii lor“, este părerea lui Dan Remus, preşedintele UJALP Dolj.
Dacă în casieria unei asociaţii cu 400 de apartamente intră lunar 90.000 de lei, pe perioadă de iarnă, la nivelul întregului oraş, unde fiinţează 397 de asociaţii, suma totală se ridic