Guvernul a adoptat ieri un proiect de lege menit să permită în continuare verificarea avuţiei demnitarilor, dar şi publicarea declaraţiilor de avere. Proiectul este răspunsul Executivului la decizia Curţii Constituţionale care a tăiat atribuţiile esenţiale ale Agenţiei Naţionale de Integritate. Juriştii din Parlament au însă şi alte soluţii decât cele găsite de Guvernul Boc.
Potrivit deciziei Curţii Constituţionale, inspectorii de integritate ar încălca legea fundamentală atunci când constată că există „diferenţe vădite" între averea dobândită de demnitari şi veniturile realizate şi cer instanţei să stabilească partea nejustificată şi confiscarea ei. La fel ar fi încălcată Constituţia când inspectorii ar întocmi acte de constatare referitoare la conflictele de interese şi incompatibilităţi.
Guvernul a găsit, prin proiectul adoptat ieri, soluţia ca ANI să verifice declaraţiile de avere şi să întocmească, pe baza lor, rapoarte de analiză ce vor fi transmise ANAF şi/sau Parchetului în vederea sesizării instanţei de judecată. „ANAF sau Parchetul pot propune instanţei măsuri asigurătorii, precum sechestru ori poprire, şi declanşa procedurile specifice potrivit competenţelor legale. Spre exemplu, ANAF poate lua măsura impozitării bunurilor nedeclarate, potrivit Codului de Procedură Fiscală, sau la rândul său va sesiza Parchetul cu privire la săvârşirea unei infracţiuni", a detaliat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.
Parlamentarii-jurişti, în dezbaterea cărora va ajunge proiectul în aceste zile, văd însă şi alte soluţii pentru ca ANI să funcţioneze fără a mai fi ridicate aceste probleme de constituţionalitate. În viziunea fostului ministru liberal de Justiţie Tudor Chiuariu, există posibilitatea ca ANI să fie gândită ca un organism administrativ-contravenţional în materie de declaraţii de avere şi interese. „ANI ar putea constata eventualele contraven
