Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull a produs o criză ale cărei costuri sunt greu de măsurat deocamdată, spun analiştii. Efectele norului de cenuşă vulcanică asupra economiilor europene sunt dificil de evaluat, însă nu trebuie uitat că, în general, efectele unor condiţii climaterice severe sunt, în general, exagerate, spune analistul Peter Rosenstreich, de la ACM - Advanced Currency Markets.
După o săptămână de blocaj aerian aproape generalizat, unele estimări au indicat pierderi totale zilnice de 2 miliarde de dolari în industria aviatică a lumii. Analiştii de la Royal Bank of Scotland au estimat că aproape 2 milioane de oameni au fost blocaţi în aeroporturi, cifră care reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă a UE.
O estimare a analiştilor de la Chatham House, un think-tank britanic, evaluează pierderile industriei aviatice europene în luna aprilie între 5 şi 10 miliarde de dolari. Dacă aceste calcule sunt corecte, atunci pierderile industriei europene a aviaţiei ar putea tăia aproximativ 0,1-0,2% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene, apropiindu-l, probabil, de nivelul zero, al stagnării, avertizează analiştii de la Chatham House.
Cele mai severe pierderi vor fi afişate de ţările din nordul continentului, care au fost mai afectate de norul de cenuşă vulcanică. Grecia, unde turismul reprezintă 15-20% din PIB, va fi încă o dată lovită de criză, de data asta din cauza norului vulcanic.
Spania şi Portugalia de asemenea sunt afectate de criza de esenţă vulcanică. Turismul din România, Polonia, Slovacia şi din ţările nordice va fi relativ imun la criză, deoarece acestea nu depind într-o mare măsură de traficul aerian, arată analiza Chatham House.
O veste bună pentru pasageri, însă. Pentru a-şi atrage clienţii, companiile aeriene vor fi nevoite să ofere reduceri seducătoare de tarife în următoarele luni, mai spun analiştii
