- Diverse - nr. 534 / 27 Aprilie, 2010 Cu aceste cuvinte l-a intampinat protopopul Ioan Lupas, aflat in fruntea multimii de credinciosi in gara din Salistea Sibiului, pe proaspatul episcop al Caransebesului, dr. Elie Miron Cristea, in drumul sau spre stravechea cetate banateana, drum ce s-a transformat intr-un adevarat mars de triumf, fiind salutat de mii si mii de credinciosi, adunati in toate garile prin care urma sa treaca trenul. La data de 21 noiembrie 1909, asesorul consistorial de la Mitropolia Ortodoxa a Transilvaniei, cu sediul la Sibiu, fusese ales episcop al Caransebesului, dupa al treilea tur de scrutin, primele doua fiind infirmate de catre guvernul maghiar din Budapesta. ,,Ziua de 21 noiembrie va fi si va ramane o zi epocala in istoria bisericii noastre din Ungaria si Transilvana", scria Nicolae Ivan, asesor consistorial, viitorul episcop al Clujului. Numai ca si alegerea lui Elie Miron Cristea ca episcop al celei mai intinse episcopii din Transilvania nu a fost deloc pe placul guvernatilor de la Budapesta. A fost nevoie de 12 calatorii pe care tanarul episcop le-a facut la Budapesta, pentru a obtine confirmarea, dar mai ales de interventia arhiducelui Franz-Ferdinad, mostenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, care il aprecia in mod deosebit, dupa intalnirea dintre cei doi, ce avusese loc in 1908, din initiativa arhiducelui. In cele din urma, noul ministru al cultelor de la Budapesta, contele Zichy, a propus imparatului Francisc Josef I confirmarea lui Elie Miron Cristea ca episcop al Caransebesului. Confirmarea i-a fost comunicata la data de 16/29 aprilie 1910, cu adresa nr. 41.502: ,,Majestatea sa cesara si regeasca apostolica, cu prea inalta rezolutiune, datata din Viena, 11 aprilie a.c., s-a indurat prea gratios a intari alegerea ilustritatii Tale ca episcop al diecezei greco-ortodoxe romane a Caransebesului, efectuata de Sinodul eparhiei g