Mă aşteptam ca la finalul meciului Steaua-FC Timişoara să izbucnească un scandal între suporteri şi forţele de ordine şi aşa a fost. Fanii au stat cuminţi până spre finalul meciului şi apoi au izbucnit. „Arsenalul" din dotare a fost impresionant: borduri, pietre, bucăţi din panouri publicitare. Iar „pagubele" printre jandarmi şi bodyguarzi, pe măsură: traumatism cranio-facial, ruptură de piramidă nazală, dinţi sparţi.

Dacă stai şi asculţi cele două părţi, ţi se pare că asişti la o scenetă de Caragiale. Suporterii spun că jandarmii şi oamenii de ordine i-au provocat şi au format un cordon de ordine care, cică, i-a „deranjat". Mai mult, ei, săracii, încercau de fapt să ajute un bătrân să iasă din tribună, în timp ce ele, brutele, îl gazau cu încăpăţânare. Şi pe acolo mai erau şi copii, şi femei, probabil şi gravide, care veniseră să privească spectacolul sportiv şi fuseseră agresaţi de forţele de ordine...

Nici cealaltă parte nu stă mai bine în ceea ce priveşte intrarea în zona ridicolului. Cică un om de ordine a fost lovit la un moment dat cu un scaun, şi atunci ei au decis să „restabilească ordinea" aşa cum ştiu mai bine, „dar în limitele legii". Adică cu gaze lacrimogene, bâte şi bocanci. E clar că şi de această parte au fost exagerări şi un exces de zel.

Cu siguranţă că în cele două tabere au fost şi sunt şi oameni care au capul pe umeri, gândesc limpede şi s-au aflat în mijlocul acestui conflict absolut din întâmplare. În ansamblu însă, este un război între nişte brute care îşi etalează muşchii prin tribunele stadioanelor sau păzind uşile cazinourilor şi nişte golani care cred că îşi pot impune cu forţa punctele de vedere. Din păcate, în această dispută cad la mijloc şi oameni nevinovaţi, iar pentru ei trebuie intervenit, pentru a nu avea de suferit. Restul se pare că şi-au făcut deja o plăcere din a primi şi a da ciomege în cap şi pe spate. Mă aşt