O carte “Ambasadorul” cu rasunet. Au autor ce si-a vazut de lumea lui.
Ce e in capul tau?
Să fii reflexiv despre propriul cap? Habar nu am. Bănuiesc că sunt două lucruri: dialogul cu eul meu şi ideile care vin de la Înger.
De ce esti asa cum esti?
E rezultatul îmbinării celor două de mai sus, plus muzica ascultată, filmele văzute, dragostea şi cărţile citite.
Cum ai vrea sa fii?
Mai înţelept, mai pragmatic, mai harnic.
Ti-ai conturat o identitate ca om? Iti foloseste la ceva in lumea asta?
Sunt scriitor şi artist. Unele lucruri scrise sau făcute de mine i-au bucurat pe cei din jurul meu. Asta e foarte folositor în viaţă, să poţi bucura pe cineva, pentru că ai mereu în faţă proiecte.
Povesteste-ti, in 3 rinduri, viata.
Copil, am avut norocul ca, deşi născut la oraş (Timişoara), să văd lumea satului încremenită în timp. Adolescent, m-am bucurat făcând muzică, sport (caiac) şi film. Sunt un om iubit, e un mare privilegiu, aşa că iubesc şi eu.
Povesteste-ti, in 5 rinduri cartea.
Un cărturar român e trimis de ţarul Rusiei ca ambasador în China, acum vreo 300 de ani. Trăieşte fericirea dragostei, puterii, bogăţiei şi măririi, iar în final, deznădejdea, disperarea decăderii şi în cele din urmă alienarea. Este o poveste în poveste, sunt spaţii imense care ar putea fi reale geografic, dar totul s-ar putea reduce la un univers concentraţionar de numai un hectar.
Cum e lumea din jur? Cum e Romania? Ce-ti da siguranta?
Lumea cea mare e colorată, gălăgioasă şi inconştientă. România e gri, tăcută, cu dinţii încleştaţi în somn. Paradoxal, sentimentele mele, atât de contradictorii şi de zbuciumate, îmi dau siguranţă. Sunt în continuă mişcare, chiar şi în vis.
De ce traiesti?
Pentru că am foarte multe lucruri de trăit. Pentru că, la fel ca fiecare dintre noi toţi, am şi o misiune de îndeplini