Noile formaţiuni parlamentare ungare vor fi mult mai atente la comunităţile de maghiari de peste graniţe. Inclusiv la cea din România. Partidul de extremă dreapta Jobbik a reuşit, în premieră, să intre în Parlament. Liderul Gabor Vona a explicat care îi sunt priorităţile în Parlament şi cum vede relaţia cu maghiarii din România.

„Adevărul": Veţi cere acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii de peste graniţă?

Gabor Vona: Anul acesta, pe 4 iunie, se împlinesc 90 de ani de la Dictatul de Pace de la Trianon. Vrem să transformăm acest eveniment în zi naţională de doliu, pentru că 15 milioane de maghiari au fost rupţi şi aceste milioane alcătuiesc acum minorităţile mai multor ţări. După consultările cu celelalte partide de la guvernare, vom căuta posibilitatea de a acorda cetăţenia ungară celor de dincolo de frontiere. Inclusiv maghiarilor din România.

Concret, cu ce îi veţi putea ajuta pe maghiarii din România?

Pe lângă deja amintitul proiect de acordare a cetăţeniei pentru maghiari, vom lua în considerare un plan de dezvoltare economică pentru cei din bazinul Carpatic. Reunificarea maghiarilor trebuie să fie realizată prin dezvoltare economică şi susţinerea educaţiei şi culturii. Acest parteneriat social este de aşteptat să treacă în sarcina partidelor minoritare din România, a organizaţiilor religioase, civice şi de tineret şi se bazează pe interesul, opţiunile şi dorinţele lor.

Sprijinim aspiraţiile maghiarilor de dincolo de frontieră, de la autonomia culturală la cea teritorială - astfel că şi dorinţele celor din Ţinutul Secuiesc sunt importante. Pe lângă problema secuilor, merită o atenţie deosebită - mai ales din cauza asimilării avansate - situaţia maghiarilor din România. De acceea vom iniţia un program tutorial, care va fi coordonat de agenţiile înfiinţate în regiunile de lângă graniţă. Printre planurile noastre pe termen lung se