Cele două victorii obţinute de PD-L în Sectorul 4 şi la Râmnicu Vâlcea au o puternică semnificaţie simbolică, dar pun în discuţie calitatea politicienilor promovaţi de partidul-schizo. Emil Boc va fi trăind bucuria meschină că Alianţa PSD-PNL-PC a pierdut în două locuri unde, teoretic, era obligată să câştige. I-a şuierat glonţul pe la ureche. Încă două înfrângeri după cea suferită în Sectorul 1 pe mâna lui Prigoană Jr. ar fi însemnat un dezastru de imagine. Cu trei victorii la activ, Alianţa PSD-PNL-PC ar fi câştigat un ascendent real asupra puterii. Televiziunile de ştiri ar fi exaltat: PD-L se prăbuşeşte! Dar chiar şi aşa, cu două victorii iluzorii, partidul lui Boc a pierdut pe termen lung. Ce a pierdut?
A pierdut cu repeziciune un atu important: imaginea de partid reformist, construită greu, cu ani în urmă, în timpul luptei cu guvernarea Năstase. De pildă, la Râmnicu Vâlcea, partidul lui Boc s-a descalificat pentru modul în care l-a apărat pe Mircia Gutău după condamnarea sa definitivă la închisoare şi pentru solidarizarea ridicolă cu un corupt dovedit. Câştigătorul, Romeo Rădulescu, un tânăr de 37 de ani, a ţinut să-i dedice victoria fostului primar aflat la închisoare. Cum poţi, la 37 de ani, să te închini mai departe unui antimodel de politician? Care mai sunt criteriile tale politice?
Pe hârtie, PD-L a câştigat la Râmnicu Vâlcea în turul doi, la aproape zece procente diferenţă de candidatul PSD. Un scor totuşi bun, veţi spune, semn că electoratul, prezent la urne în proporţie de 34% (aproape dublu faţă de câţi s-au prezentat în Sectorul 4), n-a sancţionat chiar atât de dur istoria penală cu Mircia Gutău. Oare? Vâlcea era totuşi unul dintre fiefurile dure ale PD-L. Desigur, fiind vorba de un vot uninominal, e greu de cântărit cât contează persoana, cât partidul. Cert e că Gutău şi PD-L au câştigat în iunie 2008 cu peste 70%. Au pierdut, de
