Pe lângă condiţiile improprii, spitalul se confruntă şi cu o lipsă acută de personal specializat. Nu s-au mai făcut investiţii de aproape 30 de ani, iar clădirea, saloanele şi mobilierul sunt degradate peste limită.

Trei doctori de specialitate, două asistente, o mână de infirmiere şi o medie de 40 de pacienţi suportă zilnic calvarul pe care îl reprezintă secţia de boli infecţioase a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, singura secţie de profil din întreg judeţul.

Clădiri în paragină

Corpuri de clădire în paragină, faianţă care stă să cadă la tot pasul, grupuri sanitare prin care accesul şobolanilor e liber din cauza găurilor lăsate în pereţi de diversele lucrări la ţevi şi nu în ultimul rând mobilier, pat şi noptiere, cu o vechime apreciabilă, ruginite şi fără vopsea. Acesta este aspectul general al secţiei în care ajung toţi pacienţii din judeţ care au nenorocul de a contracta vreo boală infecţioasă sau care sunt victime ale muşcăturilor de câini sau ale toxiinfecţiilor alimentare.

Reabilitare imposibilă

„Terenul şi parte din clădiri sunt revendicate de fostul proprietar. Aici a funcţionat Casa Germană şi mai apoi s-a transformat în spital. Corpul nou de clădire a fost construit prin anii ’60 şi el nu e revendicat, dar e solicitat terenul de sub el”, explică şeful secţiei, dr. Alexandru Jivcovici motivele pentru care reabilitarea secţiei este imposibilă.

Investiţii din donaţii

Acesta mai explică că situaţia durează de circa 10 ani, timp în care s-au făcut doar cârpeli minime. „S-au mai făcut mici reparaţii cu donaţiile primite, dar e penibil să te tot rogi de prieteni şi cunoştinţe să te ajute cu un pat, o noptieră, un corp de iluminat sau o zugrăveală”, a spus Jivcovici. Una dintre variantele luate în calcul de autorităţi este construirea unei noi clădiri în curtea Spitalului Judeţean, acolo unde există o fundaţ