Scutul familiei von Hohenzollern a deranjat sensibilităţile republicane ale guvernanţilor, aşa că stema capitalei Banatului a trebuit să fie modificată.

Aprobată printr-o hotărâre de consiliu local încă din septembrie 2005, stema Timişoarei a trebuit să fie modificată pentru a fi aprobată şi de către autorităţile de la Bucureşti. Deşi Legea 102/1992 prevede că autorităţile publice îşi pot elabora însemne heraldice şi sigilii proprii, care sunt aprobate de guvern la propunerea consiliilor judeţene sau locale, Guvernul Năstase nu a găsit de cuviinţă să aprobe stema Timişoarei, pe motiv că păstrează în componenţă însemnele regale. În ciuda acestui refuz, stema a funcţionat timp de 14 ani, între 1995 şi 2009, reprodusă pe toate înscrisurile oficiale, trecută pe ilustrate şi expusă la manifestările culturale şi sportive organizate în municipiul de pe Bega. Pentru intrarea în legalitate, anul tre­cut s-a optat pentru o nouă variantă, care să nu mai de­ranjeze republicanii de la Bucureşti. „Stema din 1995 nu a fost apro­bată din cauza lui Adrian Năstase, care era pe atunci pre­mier şi pe care l-au deranjat însemnele casei regale, dar şi pe Maria Dogaru, care era atunci în comisia naţională, o republicană convinsă. Ea a motivat că o stemă regală nu-şi are rostul într-un oraş al unei republici. Din această cauză, din '95 şi până în 2009 stema a fost ilegală şi primăria putea fi sancţionată", a declarat istoricul Ioan Haţegan, preşedintele Comisiei Judeţene de Analiză a Stemelor din cadrul Consiliului Judeţean Timiş. Iniţial, de proiectul schimbării stemei Timişoarei în aşa fel încât să fie excluse însemnele regale s-a ocupat şeful Direcţiei Fiscale din Primăria Timişoara, Adrian Bragea. „Stema de pe vremea primarului Viorel Oancea era anacronică, deoarece păstra însemnele regale şi trebuia modificată. La fel steagul României, cu gaură, era o împietate la adresa d