Un cor dintr-o comună sătmăreană le-a cântat delegaţilor de la Conferinţa de Pace de la Paris, convigându-i astfel să mute mai la vest graniţa dintre România şi Ungaria.
În urmă cu un secol, un cor bărbătesc a demonstrat lumii că arta poate uneori să modifice frontierele statelor. Este vorba de corul din Boghiş. Scriitorul Felician Pop a descoperit că membrii corului le-au cântat delegaţilor de la Conferinţa de Pace de la Paris de la finalul primului război mondial cântecul "Pe-al nostru steag..." şi, astfel, i-a convins pe aceştia că Boghişul este o comună românească, deci trebuie să rămână României, nu Ungariei.
Cor fondat de Traian Cavassi
O contribuţie decisivă în acest sens a avut-o fondatorul şi dirijorul corului, muzicianul Traian Cavassi. El s-a născut în satul Boghiş în anul 1891. După terminarea şcolii primare, a urmat Liceul "Samuel Vulcan" din Beiuş. La terminarea liceului, tânărul Cavassi s-a întors în satul natal unde, din elita sătenilor români, a format un cor bărbătesc. După cum aminteşte şi în cartea sa de memorii, "Traian Cavassi - O viaţă dedicată muzicii şi idealului naţional", încercarea de a cânta melodii româneşti era destul de grea în acea perioadă. Majoritatea românilor vorbeau doar ungureşte, româneşte cântau doar la biserică. "60% din români aveau nume ungureşti, vorbeau perfect ungureşte şi se îmbrăcau ca ungurii. Cântau la petreceri ungureşte şi dansau ceardaşul unguresc. Atât că nu se amestecau cu ungurii", spune scriitorul Felician Pop. Tânărul de 18 ani s-a apucat atunci să-i înveţe pe consătenii săi melodii româneşti. 11 ani mai târziu, melodiile au contribuit decisiv la decizia ca satul Boghiş să rămână României. În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, din 1920, delegaţii au purtat discuţii aprinse privitoare la delimitarea şi fixarea frontierei dintre România şi Ungaria. O comisie a fost trimisă la f
