Cea mai îndatorată ţară europeană a ajuns în pragul încetării de plăţi.
„Trebuie ca Europa şi zona euro, într-un efort comun, să prevină extinderea crizei în economia europeană şi mondială", a spus ieri premierul grec, Georges Papandreou, după furtuna financiară care a trimis Grecia direct pe primul loc în topul ţărilor cu cel mai mare risc de faliment, peste Venezuela şi Argentina. Costul asigurării creditelor de stat (CDS) a urcat la 9% şi nimeni nu vrea să cumpere datorii greceşti pentru o dobândă mai mică de 18%, după ce Standard&Poor's a redus calificativul ţării cu trei trepte, până la nivelul „junk", adică sub pragul la care un guvern este considerat bun-platnic.
Isărescu: „E mai mult panică"
Bursa din Atena a căzut cu 6%, în principal ca urmare a acţiunilor bancare, care au pierdut în medie 10%. De asemenea, euro s-a depreciat până la 1,31 dolari. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că România nu este foarte afectată, dar că panica ar putea ridica dobânzile. „Există suficientă lichiditate, dar în momentele în care se cultivă o anumită panică, bineînţeles că pieţele sunt sensibile şi reacţionează. Părerea mea este că pieţele financiare româneşti s-au maturizat, dar sunt încă sensibile la zvonuri şi puncte de vedere exagerate", a spus Isărescu.
UE promite ajutor
Preşedintele Uniunii Europene (UE), Herman Van Rompuy, a convocat pentru luna mai un summit al liderilor de state şi de guverne din zona euro pentru activarea ajutorului convenit pentru Grecia, transmite AFP. Van Rompuy a solicitat organizarea unui summit al şefilor de state şi de guverne din zona euro „în jurul datei de 10 mai". Statele europene, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană sunt hotărâte să garanteze stabilitatea zonei euro, a spus şi preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Pachetul promis de UE este de 30 miliarde euro, la care se adaugă 15 m
