Demnitarii vor ţine la secret unde au proprietăţi, cum şi când le-au dobândit, unde au acţiuni şi pe cine au împrumutat, iar Llderii de sindicat nu vor mai fi obligaţi să-şi declare averile şi interesele, Toate acestea dacă Senatul adoptă noua lege ANI în varianta Guvernului, aprobată deja de Camera Deputaţilor.

Proiectul legii Agenţiei Naţionale de Integritate - răspuns al Guvernului la decizia Curţii Constituţionale prin care a fost paralizată practic activitatea verificării averilor, conflictelor de interese şi incompatibilităţilor - vine cu facilităţi pentru demnitari şi constrângeri pentru inspectorii de integritate.

Principalele beneficii pentru cei aflaţi în funcţii derivă din diferenţierea declaraţiilor de avere (rebotezate declaraţii de patrimoniu) în declaraţii publice şi declaraţii confidenţiale. Din documentele ce vor putea fi accesate de jurnalişti şi cetăţeni lipsesc nu doar adresele unde aceştia au terenuri şi case sau numele băncilor la care au conturi, aşa cum a anunţat premierul Emil Boc. În cazul caselor şi terenurilor, de pildă, lipsesc informaţiile privind suprafaţa, anul şi modul dobândirii bunului şi titularul. Informaţii deosebit de importante, dacă ne gândim că una e un teren de 500 de metri pătraţi şi alta e unul de mai multe hectare. Şi una e să fi cumpărat un bun şi alta e să-l fi moştenit. Dacă formularele declaraţiilor de avere ar fi arătat până acum aşa cum s-a gândit Guvernul Boc, nu s-ar mai fi aflat nici de zecile de hectare pe care le avea, la sfârşitul lui 2008, în Bucureşti şi Ilfov, consilierul judeţean PDL Gheorghe Pistol. Cum nu s-ar mai fi aflat nici de moştenirea „mătuşii Tamara" sau de schema prin care politicienii îşi cumpărau case şi terenuri pe numele soţiei.

Apoi, în privinţa conturilor bancare lipseşte şi data constituirii acestora, ceea ce face imposibil pentru jurnalişti şi publicul larg să afle dacă