Precizarea editorului

Pe data de 9 februarie 2009, pe adresa de email a Editurii Cartea Românească sosea un mesaj cu totul neobişnuit: o româncă stabilită de multă vreme la Viena voia să-şi încredinţeze drama cumplită unui scriitor român, care s-o transforme într-o carte. O mamă îndurerată striga după ajutor. Pentru prima dată, unui om trecut printr-o grea încercare îi venise ideea să apeleze la puterea vindecătoare a literaturii.

Cel care a acceptat imediat inedita provocare a fost romancierul Radu Aldulescu. Deşi lucra la un nou roman, s-a întrerupt şi s-a urcat în primul avion de Viena, ca să salveze o poveste şi să traducă un teribil coşmar în literă scrisă. Să-l neutralizeze, prin forţa cuvântului. Timp de o săptămână, s-a documentat. Laconic, taciturn, preocupat doar de scrisul său, la întoarcere Radu Aldulescu n-a spus decât atât: „Doamna Mariana este o femeie extraordinară. A avut o viaţă tare chinuită. Va fi o carte...". Şi s-a apucat fără întârziere de treabă.

De atunci a trecut puţin mai mult de un an. Între timp, Mariana s-a repatriat. Acum trăieşte la Arad, iar viaţa ei, pe care Radu Aldulescu încearcă să o recupereze simbolic, a devenit acum un roman: romanul Ana Maria şi îngerii, care a ajuns la final şi va apărea în curând la Editura Cartea Românească.

Mădălina Ghiu

Fraze din povestea-jurnal

Fiecare carte pe care am scris-o are o poveste aferentă aparte, extrem de diferită de a celorlalte, compusă din aspecte precum declicul declanşator, modul de elaborare, de documentare, impedimente, modalităţi de întreţinere a inspiraţiei, modalităţi de recuperare şi refacere a filmului creativ etc. Extrag cîteva fraze din povestea-jurnal a romanului Ana Maria şi îngerii, pe care nu ştiu dacă voi ajunge vreodată s-o scriu. Este primul meu roman, aşadar, scris la iniţiativa editorul