Confiscată pentru o vreme de comunişti, ziua de 1 Mai are la români străvechi tradiţii magice, de înviorare a pământului şi de belşug.
La 1 Mai românii sărbătoresc Armindenul, ce se mai zice şi Armindeni, Armendina, Armindin şi Arminder. Sărbătoarea este închinată îndeosebi vegetaţiei şi vitelor, pentru prosperitatea celor vrednici. Ziua se serbează şi pentru înviorarea pământului, pentru ca acesta să dea roade. În ajunul acestei zile, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp, ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului.
Armindeni i se spune şi unei crengi verzi sau unui pom curăţat de ramuri până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu. Creanga este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă până la seceriş. Din lemnul Armindeniului se face foc când se coace întâia pâine făcută din făina grâului nou. În ziua de Armindeni se împodobesc cu crengi verzi stâlpii porţilor şi caselor, intrările în adăposturile vitelor şi în alte acareturi ale gospodăriei, pentru ca oamenii să fie feriţi de duhurile rele.
La casele cu fete de măritat se pun puieţi de mesteacăn în faţa porţii. Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă, ca să fie sănătoşi. Armindeniul este şi sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă animalele, crezându-se că, altfel, vitele vor pieri, iar oamenii se vor îmbolnăvi. Tot la Armindeni are loc şi Băutul Mărţişorului, o petrecere câmpenească prilejuită de scoaterea mărţişorului agăţat în piept, în pomi sau legat la mână în ziua de 1 Mărţişor.
Petreceri şi magie
La 1 Mai este şi Ziua Pelinului. Oamenii petrec la iarbă verde, cu miel fript şi alte bucate alese, stropite din belşug cu vin pelin, pentru înnoirea sângelui şi sănătatea oamenilor. Considerat plantă magică, pelinul este purtat la pălărie, în sân, este pus pe mese
