Celebra editură Tor a împlinit, pe 23 aprilie, 30 de ani. Irene Gallo, art director al editurii, a pus pe www.tor. com o însemnare cu multe fotografii făcute în editură, cu editori celebri pînă şi pentru publicul român de F&SF, ca David G. Hartwell (deţinător a trei Premii Hugo şi a două World Fantasy, unul dintre administratorii Premiului „Philp K. Dick“) şi Patrick Nielsen Hayden (premiat cu World Fantasy şi cu Hugo). Ce m-a fermecat la pozele astea n-au fost neapărat personajele editorilor (uite că am ajuns să vorbim despre editori ca despre nişte vedete, şi asta înseamnă că ne apropiem de normalitate), ci locurile unde au fost făcute ele, decorurile. Care nu sînt altceva decît birourile acestora, adică locurile lor de muncă. Mici, înghesuite, pline cu cărţi (să mai zic ceva de poza cu teancul de manuscrise care aşteptau un editor să le citească?), unele dintre ele ca nişte holuri prin care se ajunge în adevăratele birouri... Ce am mai văzut în pozele astea? Am văzut că, dacă ai literatura în suflet şi practici meseria asta cu plăcere şi cu entuziasm, nici n-ai nevoie de cine ştie ce mediu, ambianţă, sofisticării şi aranjamente care dau bine în faţa rudelor ce vor să vadă ce bine ai ajuns. Ai nevoie doar de o masă, un calculator şi multă răbdare. Bine, despre fler nu-ţi vorbeşte nimeni cînd te angajează ca editor. Ar fi şi ciudat să ţi se ceară bănuieli corecte, predicţii valabile etc. De povestea cu flerul o să-ţi dai seama şi singur, îşi vor da seama şi singuri şefi tăi, atunci cînd flerul tău se va adeveri. Atunci cînd vei contracta prima carte care, la scurtă vreme, va lua unul, două, trei, n premii literare. Sau al cărei prim tiraj va dispărea din librării în cîteva săptămîni. Sau cînd afli că şi editurile X, Y şi Z s-au interesat de acea carte, dar prea tîrziu, contractul tocmai fusese semnat de editura ta. Tot flerul, acompaniat de curaj, îl face pe