Semnalez această carte* ca pe o fericită anomalie in convoiul volumelor de maculatură care se ocupă in ultimii ani de destinul lui Hitler (multe dintre ele ficţionalizând, stupiddanbrownian, perioada de biografie de după moartea sa istorică, din 30 aprilie 1945, adică presupusul refugiu postbelic in America de Sud).

Volumul este o docu-ficţiune, un roman (cel puţin asta stă scris pe coperta sa interioară) care se intemeiază, potrivit declaraţiilor lui Christian Millau, pe fapte verificate in proporţie de 90%. Adică, deşi a apărut pe 1 aprilie anul acesta, nu este câtuşi de puţin o păcăleală. Autorul a studiat arhive intregi şi cam tot ce s-a tipărit până acum privitor la viaţa lui Hitler până in momentul 1914. Documente contradictorii, credibile sau suspecte, dar şi două romane esenţiale asupra subiectului: "The Castle in the Forrest", al lui Norman Mailer (care intreţine ideea că Hitler a fost trimisul lui Satan pe Pământ) şi "La Part de l'autre", al lui Eric-Emmanuel Schmidt, care imaginează doi Hitler: cel adevărat şi cel care ar fi putut să devină dacă ar fi fost un pictor bun şi ar fi fost admis la Academia de Arte Frumoase.

Pornind de la atmosfera de creativitate crepusculară a Vienei de inceput de secol XX, de la arhitectură la Art Deco, trecând prin grafismele şi pictura disidentă a lui Klimt şi Egon Schiele, cartea evocă tinereţea unui anume Adolf, un agitator care fusese intemniţat după puciul ratat de la braseria din Munchen, şi incearcă să explice cum a fost posibil ca oraşul imperial, fascinanta Vienă, creuzet al modernismului, să dea naştere unui demon de talia lui Hitler. Ne aflăm la Viena, in 1923. La Ambasada Franţei, ataşatul cultural Phillipe de Gondrange este insărcinat să ancheteze traseul biografic al acestui rebel, acum in vârstă de 34 de ani, ivit de nicăieri. Cine este, deci, acest vagabond care vinde pe stradă unor negus