Pe Dominique Dolmieu, directorul Centrului Cultural „Maison d’Europe et d’Orient“ (MEO) din Paris,l-am întîlnit prima dată în Albania, la un festival de teatru.Am ţinut împreună conferinţe despre teatru la Universitatea din Elbasan şi ne-am împrietenit. La plecare, mi-a dat o carte intitulată Balcanizarea generală,pe care am citit-o în drum spre casă şi care m-a pus pe gînduri. Drept să spun neglijasem pînă atunci faptul de a aparţine unui spaţiu balcanic, pitoresc şi rău famat, dar pledoaria vocilor din carte mi-a schimbat viziunea. În consecinţă, am înfiinţat la Brăila un Festival de teatru bacanic, unde l-am invitat pe Dominique şi centrul său şi m-am alăturat preocupărilor sale pentru această zonă culturală.

Cărţile de teatru pe care ni le-a adus atunci, ale unor autori din Balcani şi din Sud-Estul Europei, le-am achiziţionat cu ajutorul Uniterului. Ele au fost o etapă în colaborarea noastră şi au stat la bazaAntologiei de teatru balcanic pe care am propus-o Fundaţiei Camil Petrescu (a şi apărut). Am descoperit apoi că Dominique Dolmieu este nu doar un excelent teatrolog despre care mi-a vorbit în termeni elogioşi profesorul lui George Banu, dar şi un militant pentru culturile defavorizate, pentru dreptul la universalitate al unor spaţii pe cît de marginale sau marginalizate, pe atît de semnificative. Între timp, Festivalul de la Brăila şi-a accentuat profilul balcanic („Europa via Balcani“ e sloganul său) colaborînd prin Centrul „Maison d’Europe et d’Orient“ cu autori şi creatori din zonă: Stefan Ceapaliku, dramaturg şi universitar albanez, Moustapha Aouar, regizorul şi directorul Teatrului Gare au Théâtre de la Vitry-sur-Seine, regizorul Adonis Filipi, criticul grec Bouboulina Nitaki. L-am invitat şi pe macedoneanul Dejan Dukovski, autorul excelentei piese Butoiul cu pulbere, în repetiţii la Teatrul Mic; probabil îl vom avea oaspete la toamn