* "Câţi dintre cititorii de ziare ar fi dispuşi să plătească pentru informaţiile disponibile pe internet?" Aceasta este una din principalele întrebări la care specialişti în jurnalism din întreaga Europă au încercat să găsească un răspuns, bazându-se pe motivaţia editorilor de presă care au implementat sistemul conţinutului plătit ("paid content").
Presa din întreaga lume trece printr-un proces de tranziţie, odată cu digitalizarea, dar şi cu apariţia noilor medii de diseminare a informaţiei disponibile pe internet - telefonul mobil şi, mai nou, iPad-ul. Editorii de presă, nevoiţi să ţină pasul cu noile curente, sunt puşi în faţa situaţiei de a menţine activitatea de jurnalism fezabilă din punct de vedere financiar. Una din soluţiile găsite a fost "taxarea" cititorilor de ziare online, care, altfel, beneficiază de aceleaşi informaţii ca cei care cumpără un ziar, însă fără să plătească pentru aceesul la ele. Soluţia nu a fost agreată, însă, de prea mulţi cititori de presă, întrucât apariţia Internetului a făcut ca informaţiile să poată circula liber, fără constrângerea efectuării vreunei plăţi, ceea ce a condus la crearea unuei obişnuinţe. Din acest motiv, conţinutul plătit este primit cu foarte multă reticenţă de cititorii de ziare.
În cadrul Congresului Ziarelor Europene (European Newspapers Congress), desfăşurat în perioada 25-27 aprilie la Viena, jurnalişti din Germania, Croatia, Suedia, Austria sau Portugalia au încercat să contureze imaginea presei scrise europene, în special din perspectiva conţinutului plătit.
Jurnalistul german Florian Treiss a prezentat un studiu descurajant pentru editorii de presă, conform căruia, la nivel global, doar 8% din cititorii de ziare au plătit pentru accesarea informaţiilor online, în timp ce în Europa, doar 6% dintre consumatorii de presă au făcut acest lucru. Potrivit studiului citat, la nivel european, 32% di
