Când se intâlnesc doi oameni creativi… iar asta nu se intâmplă chiar zilnic… e foarte puţin probabil ca ei să cadă uşor de acord asupra unui proiect comun! Dacă unul dintre ei plăteşte… atunci lucrurile se complică şi mai mult, iar cearta creativă nu este neapărat un joc practicat cu mănuşi. E adevărat, nu se folosesc invective, dar subtilităţile, ironiile şi loviturile sub centură nu lipsesc.
Un DJ de eveniment poate să aibă curul tare şi să accepte toate "sugestiile" producătorului sau… poate să fie tare-n… principii şi să spună ce are de spus cu orice risc. In primul caz, este doar un juke-box care… se ştie… lucrează cu fise. Pentru doar 50 de bani oferă produse de doi lei. In al doilea caz e un artist şi… mai important… un partener real! Şi de ceartă şi de artă.
Primul om cu care m-am certat pe "cum ar trebui să arate un program de club" a fost chiar primul om pentru care am lucrat. Aveam 17 ani. Pot spune că am inceput cu dreptul pentru că am continuat colaborarea cât am vrut eu. Următoarele cazuri n-au fost la fel de fericite.
Prima ceartă pe un program de corporate-party a fost cu o femeie. Bună cearta, bună şi petrecerea. Am "rămas impreună" nişte ani, ceea ce e mare lucru intr-un domeniu atât de dinamic.
Chiar dacă e criză imi permit să-mi aleg oamenii cu care lucrez şi proiectele in care vreau să mă bag sau nu, dar asta nu inseamnă că-i selectez doar pe cei "comozi". Trei femei din business m-au convins că e mai profitabil să intâlneşti oameni care iţi forţează limitele şi iţi cer să surprinzi la fiecare sunet decât din cei care te imping să mergi pe căile bătute intr-un du-te-vino ca rutina casă-serviciu-casă-Mamaia-casă-cimitir. Poate că nebunii din domeniu iţi omoară câţiva neuroni, dar anoştii te omoară de tot.
Până la urmă ce preferi? Piese dance făcute pe bandă rulantă sau Yoshida Brothers şi Malicorne?
Ştiu. Tocmai
