500 de săptămâni inseamnă 500 de numere din Ziarul de Duminică. Peste alte patru săptămâni, ziarul va implini zece ani.

In acest timp - grăunte la scara istoriei, enorm insă pentru vieţile noastre de muritori păcătoşi -, s-au intâmplat extraordinar de multe fapte culturale: cum spuneam şi altădată (şi nu mă sfiesc să reiau), au apărut şi au dispărut reviste culturale, au apărut şi au dispărut edituri, s-au publicat mii de titluri de cărţi in sute de mii de exemplare, s-au inaugurat ori s-au inchis galerii de artă, s-au deschis ori au dispărut muzee, s-au vernisat mii de expoziţii, mii de spectacole de toate felurile au avut premiere, concerte de tot felul au adus pe scenă muzicieni faimoşi ori aproape neştiuţi, români şi străini, s-au degradat şi s-au inaugurat monumente, s-au succedat gale, concursuri, festivaluri, reuniuni, colocvii, târguri, s-au acordat premii, au răbufnit contestaţii, s-au iscat polemici care au dărâmat idoli sau idei ori, dimpotrivă, au sfârşit intr-un fâsâit caraghios, au răsunat proteste ale condeierilor, cântăreţilor, actorilor, cercetătorilor, unii au preferat să-şi alăture doar semnăturile, să-şi mai amintească lumea de ei, alţii au ieşit in stradă, au răbufnit scandaluri legate de numiri in funcţii, de amestecul politicii in cultură, deturnare de fonduri sau spălare de bani, aprecieri pe criterii neaxiologice sau plagiate, despre al căror sfârşit n-a mai auzit nimeni, efemerice genii au apărut şi au dispărut peste noapte, personalităţi care aveau ceva de spus au continuat să tacă, altele şi-au dat obştescul sfârşit, Dumnezeu să-i odihnească pe cei plecaţi, s-au dat legi care au nemulţumit pe toată lumea, generaţiile au continuat să se războiască pentru pleava unor concepte, invăţământul a schimbat de câteva ori hainele, chipurile de reformă, curente literare s-au zbătut să se impună, impostori s-au străduit să ia caimacul