Există persoane care refuză stilul de viaţă impus de societatea de consum şi îşi dezvoltă strategii de trai alternativ, recuperând ceea ce alţii aruncă. Ei caută prin pubele mai degrabă din motive etice, decât de nevoie.
Numit generic „freeganism", noul stil de viaţă s-a dezvoltat în jurul refuzului categoric de a risipi resursele planetei. Cei care aderă la această mişcare socială vor să dovedească un lucru deja ştiut: în Occident se poate trăi confortabil folosind numai ceea ce alţii aruncă şi gestionând eficient venituri financiare infime. Numele de „freegan" este o combinaţie între „free" (liber) şi „vegan" (vegetarian) care a apărut prin anii ‘60, în timpul mişcărilor antiglobalizare. Adepţii acestei mişcări au fost primii ecologişti ai secolului al XX-lea, iar astăzi mulţi dintre ei trăiesc în aer liber, în corturi sau în căruţe, precum nomazii.
Dar, spre deosebire de nomazi, freeganii adoră să contribuie la bunăstarea comunităţii şi sunt primii care se oferă voluntari pentru a planta copaci sau flori, gata să măture şoselele, să adune gunoaiele sau pur şi simplu să sape grădinile pentru o porţie de mâncare. Ei nu acceptă însă un angajament stabil, cu contract de muncă, nu plătesc taxe şi, desigur, nu au asigurări medicale.
Hrană din gunoaie
Un freegan nu se teme de boli şi consideră că poate mânca din gunoaie orice aliment care încă nu s-a deteriorat. Ceilalţi cetăţeni privesc cu oroare cum o astfel de persoană scoate un hotdog dintr-un coş de gunoi şi îl mănâncă fără reţineri, chiar dacă fusese început de altcineva. Pentru ei însă, ideea de a consuma mâncăruri aruncate de alţii este chiar un motiv de mândrie, un simbol al frăţiei şi al respectului pentru resursele limitate ale planetei.Cei mai mulţi trăiesc pe coasta de vest a Statelor Unite, unde clima este blândă şi ceilalţi cetăţeni, „conformiştii", sunt foarte bogaţi.
Containe
