Mai sunt patru zile pentru dezbaterea Legii Educaţiei în Comisia pentru Învăţământ şi de abia au fost dezbătute 18 din totalul de 302 articole. Guvernul a impus ca o lege de asemenea amploare şi importanţă să fie dezbătută în procedură de urgenţă. Iniţial, într-un mod cel putin rizibil, s-a alocat o săptămână pentru dezbaterea acestei legi. În urma solicitărilor Comisiei s-a acceptat prelungirea până la 3 săptămâni.
După ce am pierdut inutil o săptămână în dezabteri pe procedură (am scris déjà despre disputa dintre PSD şi PDL despre cine a depus primul legea), în următoarea săptămână care, practic, înseamnă patru zile (în zilele de plen Comisiile nu se întrunesc), am reuşit să dezbatem 18 articole. Sigur că am fi putut mai mult dacă nu ne-am fi pierdut uneori în discuţii vanitoase şi replici personale . Dar chiar şi aşa, tot nu am fi reuşit mai mult de aproximativ 80 de articole. Toate partidele, inclusiv cele care formează arcul guvernamental (PDL-UDMR), au depus amendamente. Chiar şi ministerul a avut proprile corecţii la propria lege în timpul dezbaterilor.
E o bilă albă pentru ministrul Funeriu şi secretarii de stat de la minister, care participă la şedinţele de aproximativ 8 ore pe zi, pentru că îşi recunosc propriile erori în lege şi solicită inclusiv ei modificări la lege. Dacă Biroul Permanent al Camerei nu va accepta prelungirea termenului de dezbatere a Legii, riscul este ca textul să intre în Plenul Camerei Deputaţilor pentru vot fara să existe măcar o citire a întregului text din partea Comisiei de specialitate. Iar după o săptămână de dezbatere, se constată, fara echivoc, că această lege are nevoie de corecţii.
O discuţie, spun eu importantă, a avut loc astăzi asupra articolului privind studiul religiei în şcoli. În prezenţa reprezentanţilor Patriarhiei, tăcuţi dar vigilenţi, articolul a trecut deşi amendamentul PNL viza o contradicţ
