Zoom Armand Călinescu: „Pentru împuşcare este vreme oricând”

„15 februarie. Astă-noapte am dispus arestarea tuturor instigatorilor din ţară. Operaţiunea s-a executat bine. Am ridicat 1.600 de indivizi. La Bucureşti ziua a trecut calmă în masele muncitoreşti. Însă lucrătorii de la atelierele Griviţa (5.000) au făcut grevă demonstrativă. S-a dispus închiderea atelierelor. Muncitorii s-au baricadat, însă, înăuntru. Am decis să-i lăsăm până mâine, spre a-i reduce prin oboseală. În cursul serii muncitorii au atacat trupa cu revolvere. A fost omorât un gardian şi răniţi mai mulţi soldaţi. Pe străzi, bande din tineretul comunist şi haimanale au făcut devastări, au tras cu armele în autobuze care transportau trupe şi mâncare la soldaţi. Am fost pe la ora 6,30; lumea (femei, copii, bătrâni) era revărsată pe străzi. Nu se putea reprima fără numeroase victime. Am stat la Prefectura Poliţiei până la ora 3 şi 30 noaptea. În 3 rânduri mi-a telefonat Puiu D[umitrescu] să reprimăm energic. Am răspuns că trebuie să fim calmi. Pentru împuşcare este vreme oricând. A venit la prefectură şi generalul Samsonovici; era cu mine general Uică. Mi-au făcut impresia că nu sunt decişi sau când se decideau erau brutali. De pildă: la un moment, generalul Uică se enervează şi dă ordin prin telefon colonelului care era la ateliere: «Prima mitralieră să măture puţin strada. Să nu mai mişte unul!» La ateliere muncitorii au stins lumina, încât şi strada – alimentată de acolo – era în întuneric. Toate manifestaţiile aveau vizibil caracterul unei revoluţii. Halippa îmi spune la telefon că el a mers în mijlocul lor să-i liniştească, dar abia a scăpat. În cele din urmă evacuăm strada şi rămânem de pază la ateliere peste noapte, rămânând ca evacuarea să se facă a doua zi, la 6 dimineaţa. Operaţia s-a executat. Somaţii goarne, muncitorii trag ­focuri, mitralierele răspund îndelung (mai mult în su