Elevii români se declară plictisiţi de teoria din manuale, de basmele vechi şi de lecţiile de patriotism. Micuţa Daria Iasmine Oprea, din clasa a II-a B de la Şcoala Generală „Sf. Andrei“ din Bucureşti, ar vrea, de exemplu, ca în cărţile de istorie să găsească şi „poveşti despre vasul Titanic şi despre zeii din Olimp“.

Manualele româneşti îi îndepărtează pe elevi de şcoală, iar modificarea programei este esenţială, arată studiul „Ieşirea şcolii din mediocritate", realizat recent de Societatea Academică Română. Pentru că manualele de matematică pun accent pe acumularea de informaţii, sub formă de definiţii, teoreme şi demonstraţii, copiii ajung la o automatizare a rezolvării problemelor.

„Gradul ridicat de dificultate al problemelor din manualele noastre, comparativ cu situaţia din alte ţări, contribuie şi el la îndepărtarea elevilor de şcoală", arată raportul. Această situaţie face, ca în clasele mari, elevii să fie plictisiţi şi să aibă repulsie faţă de şcoală.

Experimente neînţelese

Autorii studiului dau exemplul Finlandei, unde, la sfârşitul clasei a VIII-a, un elev ştie să realizeze o investigaţie fizică, să planifice experienţe simple, să facă un experiment şi să analizeze atât funcţionalitatea dispozitivelor cu care lucrează, cât şi exactitatea rezultatelor.

Prin comparaţie, elevii de gimnaziu români nici nu deschid manualele de fizică, aşa cum reiese din articolul „Ce nu vor copiii în cărţi: teorie şi patriotism", care va apărea în Suplimentul „Şcoală şi educaţie" de mâine. „

Conţine numai experimente fără să-ţi explice nimic despre cum trebuie să aibă loc acele experimente", ne-a spus Alex Constantinescu, elev în clasa a VII-a la Şcoala Generală nr. 79 din Capitală.

Întrebaţi ce ar dori să găsească în manuale, mulţi elevi au răspuns că vor cărţi şcolare cu mai multe fotografii şi mult mai prietenoase. „Manualele