Băncile europene ar putea plăti în curând o taxă pentru operaţi­unile speculative, măsura afectând şi instituţiile româneşti. Modul de aplicare e încă în dezbatere, dar costurile le vor suporta sigur clienţii. Fondul Monetar Internaţional presează ţările membre UE să introducă o taxă bancară aplicată anumitor elemente din bilanţul contabil al băncilor, în ideea strângerii de fonduri pentru a face faţă unei posibile viitoare crize. În momentul de faţă, scop

Băncile europene ar putea plăti în curând o taxă pentru operaţi­unile speculative, măsura afectând şi instituţiile româneşti. Modul de aplicare e încă în dezbatere, dar costurile le vor suporta sigur clienţii.

Fondul Monetar Internaţional presează ţările membre UE să introducă o taxă bancară aplicată anumitor elemente din bilanţul contabil al băncilor, în ideea strângerii de fonduri pentru a face faţă unei posibile viitoare crize.

În momentul de faţă, scopul unei astfel de taxe este văzut diferit de diversele grupuri de decidenţi. Unele organizaţii doresc să genereze venituri pentru stat, altele să descurajeze produsele financiare speculative, făcându-le mai scumpe. Aurel Schubert, director statistică la Banca Naţională a Austriei, a declarat pentru Capital că „alt scop ar fi crearea unui fond de rezervă pentru o posibilă viitoare criză. Alţii doresc pur şi simplu să pedepsească instituţiile financiare, iar unii doresc o taxă specială pentru a pedepsi managerii cu salarii mari“. Indecisă este şi categoria de instituţii care ar urma să fie „sancţionată”: doar băncile sau şi fondurile de investiţii.

În oricare din cazuri, „este destul de clar că aceia care vor plăti această taxă vor fi consumatorii serviciilor şi produselor financiare, nu băncile însele. Altfel, posibilităţile băncilor de a avea mai mult capital propriu, care e necesar, vor fi reduse. Acest lucru nu este dorit, mai ales acu