Giuleştenii au revenit de la 0-2, însă, cu un om în plus pe teren, n-au putut să mai înscrie şi golul victoriei. Andrei Cristea şi Alexe au semnat un start furibund al „câinilor“. Roş-albii aveau însă să fie îngenuncheaţi până la pauză, după autogolul lui Kone şi reuşita lui Ioniţă.

Derby-ul răniţilor nu a părut deloc chiar aşa lovit de soartă. Dimpotrivă, zeul fotbal a fost generos. Rapid şi Dinamo au oferit un meci cum rar s-a mai văzut în Liga I, cel puţin în acest sezon. Iar când o asemenea partidă se dispută în atmosfera din Giuleşti se naşte întrebarea: „Chiar atât de valoros o fi locul şase din România?".

Pentru că această poziţie, sau mai bine zis ultimul loc de Liga Europei, a fost miza derby-ului. Slabi la statistică, dar tari pe tabelă. Aşa au început „câinii" meciul. Numai două şuturi spre poartă în primele 25 de minute. Penibil? Nu, grozav. Andrei Cristea, cu un lob din manuale, şi Alexe, cu o execuţie de jucător rasat, i-au pus pe giuleşteni la respect printr-un sec 2-0 pe tabelă.

Numai că rapidiştii au uitat repede de bunele maniere. Fotbalistic vorbind. ­L-au forţat pe Djakaridja Kone să înscrie un autogol de „fildeş", după care Ioniţă a mai făcut un semn de „La revedere" spre propriii suporteri, cu o reuşită plasată. De acolo, „câinii" s-au panicat şi n-au mai fost stăpâni pe ­picioarele lor.

Cam asta a păţit şi Pulhac, luat de val, a faultat de al doilea „galben" şi a ascultat restul meciului la radio, în vestiar. Repriza secundă a fost mai „cenuşie". Rapidiştii - calmi, precauţi, aşezaţi şi meticuloşi - au căutat golul de 3-2.

Dinamoviştii, doar defensivi. A rezultat o partidă de handbal, doar la o poartă, fără ameninţare de joc pasiv. Pentru că ocazii importante şi chiar triplă-şansă în careul lui Curcă au existat. Izbăvirea finală n-a venit de nicio parte, dar campionatul a câştigat un meci pe cinste. Iar Europa