Ziua Mondială a Libertăţii Presei găseşte presa românească în una dintre cele mai dificile perioade de după decembrie 1989, potrivit Clubul Român de Presă (CRP), citat de Agerpres.

'Ziua Mondială a Libertăţii Presei este pentru noi - jurnalişti, manageri, oameni de presă - un prilej de reflecţie, de evaluare, de căutari, mai puţin o ocazie de a sărbători sau de a ne bucura de ceva. Presa românească se află în 2010, la fel ca anul trecut, sub apăsarea constrângerilor impuse de un context economic nefavorabil, într-o ţară unde atitudinea ostilă faţă de jurnalişti şi confuziile întreţinute deliberat sunt ridicate la rangul de politici de stat', menţionează mesajul CRP.

În document se arată că 'presa românească trece, la rândul său, prin transformări dramatice, determinate de schimbări de generaţie şi mentalităţi, care au dus, uneori, la abdicări de la standardele de calitate ale profesiei noastre'.

'Apelul Clubului Român de Presa este, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, către eforturile individual şi al comunităţii noastre profesionale de redobândire a respectului pentru statutul de jurnalist. Libertatea firească de care trebuie să se bucure profesia de jurnalist, în România şi oriunde în lume, trebuie onorată prin profesionalism, creativitate şi decentă', se precizează în mesajul CRP de Ziua Mondială a Libertăţii Presei.

La 23 decembrie 1993, Adunarea Generală a ONU, a declarat ziua de 3 mai drept Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Ideea a apărut la Conferinţa Generală UNESCO din 1991, care, printr-o rezoluţie asupra 'Promovării libertăţii presei în lume', a recunoscut că o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a unei societăţi democratice.

Ziua Mondială a Libertăţii Presei găseşte presa românească în una dintre cele mai dificile perioade de după decembrie 1989, potrivit Clubul Român de Presă (CRP), citat