Administrarea incorectă a acestor medicamente favorizează rezistenţa bacteriilor. Printre germenii care nu mai răspund la tratamentul cu antibioticele de spectru larg se numără şi cei care pot fi uşor contractaţi în spitale. Aceste bacterii pot da infecţii grave.
Prescrierea antibioticelor fără o antibiogramă în prealabil, automedicaţia, nerespectarea duratei tratamentului, reducerea dozei şi administrarea nejustificată a acestor pastile se numără printre principalele cauze ale apariţiei rezistenţei bacteriilor la astfel de medicamente.
Mai citeşte şi:
Virusurile colcăie în ţara spitalelor fără acreditare
„Instalarea rezistenţei la diverse antibiotice are ca efecte apariţia unor boli infecţioase cu potenţial de evoluţie severă, complicaţii mai frecvente şi mai grave, precum şi creştera costurilor tratamentului prin utilizarea de antibiotice de ultimă generaţie sau prin necesitatea creşterii duratei de tratament. Un alt efect este transmiterea tulpinilor bacteriene rezistente altor persoane", avertizează medicul primar boli infecţioase Simin Florescu de la Clinica de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş" din Bucureşti.
Care sunt bacteriile rezistente
O bacterie capătă rezistenţă la un antibiotic în momentul în care continuă să se dezvolte în prezenţa acţiunii acestuia. „Există germeni rezistenţi la toate antibioticele aflate în uz. În cazul acestora, tratamentul etiologic devine o adevărată provocare pentru medic", precizează medicul Simin Florescu.
Printre microbii care au dezvoltat în timp rezistenţă la antibiotice se numără E.coli (Escherichia coli), care produce infecţii digestive, intestinale, urinare şi biliare, pneumococul (Streptococcus pneumoniae), bacterie vinovată de apariţia pneumoniei şi meningitei.
De asemenea, au devenit rezistente la antibioticele cu spectru larg infe
