Grecii s-au angajat la taieri dure, dupa modelul leton Daianu: Este de fapt un ajutor pentru bancile europene.
Grecia a primit ieri 110 mld. euro de la statele din zona euro si de la Fondul Monetar International, cel mai mare ajutor financiar din istorie acordat unui stat. In schimbul acestor fonduri, echivalente cu circa jumatate din PIB-ul statului (240 mld. euro in 2009), autoritatile de la Atena au promis adoptarea unor masuri de austeritate extrem de dure. Grecia promite reduceri la nivelul cheltuielilor bugetare de pana la 10% din Produsul Intern Brut (PIB), economisirea a 30 mld. euro la bugetul de stat pana in 2012, eliminarea salariilor 13 si 14 primite de greci de sarbatori, majorarea taxelor, printre care si TVA-ul de la 21% la 23%.
Ramane insa de vazut daca statul elen va putea sa se tina de cuvant si sa aplice masurile de austeritate la care s-a angajat. "Masurile sunt foarte greu de respectat, avand in vedere experienta din trecut a Greciei si rezistenta sociala, care este ridicata in aceasta tara, insa grecii nu au alta optiune", a spus Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
Statele din zona euro au fost considerate intotdeauna exemple de rigurozitate si disciplina fiscala, o preconditie esentiala pentru aderarea la uniunea economica si monetara. Ironia sortii face ca verigile slabe ale zonei euro sa trebuiasca sa urmeze exemplul Letoniei, unul dintre statele cel mai puternic afectate de criza mondiala, care nu este membru al zonei euro. Guvernul statului baltic a redus salariile bugetarilor cu 25% si a redus numarul angajatilor din sectorul public cu 20%.
Profesorul de economie Daniel Daianu a afirmat ca pachetul de asistenta financiara destinat Greciei nu inseamna, din punct de vedere teoretic, un bail-out si poate fi considerat un ajutor pentru grupurile bancare europene, cu expunere la economia elena. P
