Se pare ca membrii noi sint indirect incurajati sa propuna persoane cu alura tehnocratica (indiferent daca au sau nu experienta politica), mai degraba decit politicieni de profesie. Noua Comisie Europeana, investita la inceputul acestui an, ofera o senzatie de relativa continuitate nu doar prin persoana presedintelui Barroso, ci si datorita optiunii acestuia, consfintita de statele membre, de a pastra multi dintre colaboratorii din perioada precedentului mandat. Faptul nu este surprinzator, intrucit in momentul deciziei, vechea Comisie avea o imagine rezonabil de buna. Ne-am putea intreba insa ce s-ar intimpla acum, daca s-ar pune problema unui nou mandat pentru dl. Barroso. Printre multe altele, jocul cu cifrele sau politicile lipsite de viziune ale Greciei ar fi trebuit descoperite si sanctionate de Comisie, iar responsabilitatea revenea nu doar vechiului titular al portofoliului afacerilor economice si monetare, ci si presedintelui Comisiei. Cum scandalul a izbucnit, se stie, dupa desemnarea membrilor executivului comunitar, in cercurile politice de la Bruxelles pare sa triumfe ideea ca deocamdata nu are rost sa se vorbeasca de responsabilitati, cita vreme astfel nu s-ar ajunge decit la o diminuare si mai drastica a autoritatii Comisiei, in vremuri de criza. Astfel ca dl. Barroso are destul spatiu pentru a conduce o echipa al carei selectioner (principal, dar nu unic) a fost el insusi. Pentru astazi, putem incepe cu ultimul jucator intrat in „primul 27", dna Kristalina Gheorghieva, un nume care a pus capat unei controverse destul de umilitoare pentru vecinii nostri din sud, aceea de a-si vedea ministrul de externe in exercitiu, la acea vreme, fortat sa se retraga pentru ca, printre altele, nu cunostea suficient de bine problematica portofoliului - Cooperare internationala, asistenta umanitara si raspuns in caz de criza. Despre dna Gheorghieva nu se putea spune asa