Peste 86.000 de români au petrecut ziua de 1 Mai în staţiunile din România, iar 11.000 în străinătate şi au cheltuit, pentru toată distracţia, aproape 6 milioane de euro, arată datele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. Dintre turiştii care au ales destinaţii interne, 35.000 s-au aflat pe litoral, gradul de ocupare pe Valea Prahovei a ajuns la 90%, iar în celelalte staţiuni montane - până la 70-80%. Agroturismul a atras circa 18.500 de persoane, peste 2.000 s-au dus în Deltă, iar 13.000 au ales staţiunile balneoclimaterice. Vremea bună a încurajat alte zeci de mii de români să iasă la iarbă verde prin parcuri sau prin pădurile de la marginea oraşelor. Oricare ar fi fost destinaţia de distracţie, grătarul pare să fi rămas regele sărbătorii, iar elementul care a dat unitate sărbătorii l-au reprezentat mititeii.
Legenda românească
Istoria acestor savuroase „gă-luşte" din carne tocată este strâns legată de istoria ţării noastre. Profesorul Călin Felezeu, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a descoperit că povestea mititeilor este legată de cea a independenţei României. Mititeii, ca fel de mâncare, nu sunt neapărat o reţetă românească, ci sunt preparaţi în mai toată Peninsula Balcanică, dar şi în alte zone din jurul Mării Mediterane. Diferă însă, în funcţie de regiune, compoziţia cărnii tocate şi a condimentelor folosite.
Libanezii au mititei mai lungi decât cei româneşti, pregătiţi, de obicei, din carne de vită amestecată cu carne de oaie. În Turcia, în compoziţia mititeilor intră adesea carnea de cal, iar în Azerbaidjan localnicii folosesc şi carnea de capră. În România, în general, magazinele vând mititei din carne de porc ori de vită. Chiar dacă acest fel de mâncare este cunoscut de multă vreme, denumirile variază în funcţie de regiunea geografică şi de epoca istorică.
Legenda spune că mititeii au apărut într-o cârnăţărie
