Cristian Preda a demisionat din funcția de decan al Facultății de Științe Politice a Universității București. Povestea nu s-a oprit însă aici, ci doar a scos la iveală tensiunile existente în această instituție.
“Credeţi că este posibil? Omeneşte nu se poate ca până la poarta facultăţii să fii implicat politic, iar în faţa studenţilor să fii neutru”, susține analistului Stelian Tănase, într-o declarație pentru Gandul.info, explicand de ce nu este de acord să fie coleg de catedră cu profesorii implicaţi politic: “Prea mulţi oameni care lucrează pentru Cotroceni predau în această facultate. Aceasă facultate s-a politizat prea mult. Este vorba de un conflict. Poţi să fii implicat politic dacă predai la ştiinţe veterinare, sau la medicină, dar în cazul unei facultăţi de ştiinţe politice, partizanatul politic este de prost augur”.
Iar Cristian Preda s-a situat pe o poziție defensivă, tot într-o declarație pentru Gandul.info: “Toată lumea va vedea ce le-am spus studenţilor în amfiteatru. O spun cu mâna pe inimă: nu am făcut niciodată un comentariu partizan, nici înainte, nici după, nici în timpul în care am lucrat cu vreunul dintre preşedinţi. Am conştiinţa împăcată. Am refuzat orice întâlnire politică în facultate. Am cenzurat orice tentaţie ca cineva să-şi exprime un punct de vedere politic, pentru că într-un fel tentaţia e inevitabilă”.
Ei bine, eu zic că greșesc atât Stelian Tănase, cât și Cristian Preda. Dacă mediul universitar, și cu atât mai mult o facultate de științe politice, nu mai poate fi un spațiu al dezbaterii ideilor politice, atunci unde să se poarte asemenea discuții? Nu partizanatul, susținerea unei anumite ideologii, e nocivă, ci eventualele decizii luate ținând cont de aceste opțiuni: fie că este vorba de notarea studenților, fie de organizarea instituției.
Dacă aceste decizii sunt luate obiectiv, respectând opiniile care difer