După votul favorabil de săptămâna trecută, dat proiectului Legii Lustraţiei, în Camera Deputaţilor, teoretic procesul de lustraţie din România are cale liberă. Mai are de trecut un hop : votul din Parlament, din 20 mai, unde, se estimează, nu vor mai exista piedici. Totuşi, dat fiind că, de la intrarea spre dezbatere în Parlament şi până acum, pentru acest proiect au fost depuse 178 de amendamente – după cum anunţa, zilele trecute, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii „Timişoara” –, există posibilitatea ca acţiunea grupului P.S.D., care a anunţat atacarea legii la Curtea Constituţională, să aibă sorţi de izbândă. Am încercat să aflăm cum se vede această lege prin prisma unui istoric, Adrian Cioroianu, şi a unui reprezentant al societăţii civile, Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte al Alianţei Civice, autor al Apelului pentru condamnarea comunismului şi, totodată, membru al Societăţii “Timişoara”.

Istoricul Adrian Cioroianu : „Adoptarea legii ar fi chestiune de onoare”

Săptămâna trecută, după ani de blocaj, proiectul Legii Lustraţiei a trecut de Camera Deputaţilor, crescând şansele de a fi adoptată până în 20 mai. Posibilitatea adoptării acestui act normativ a iscat destul de multe polemici în mediul politic şi în presă. Care ar fi efectele imediate şi vizibile ale adoptării şi intrării în vigoare a legii?

Personal, nu înclin să fiu foarte optimist. Din 2005 şi până în prezent mi-am pierdut iluziile că această lege ar putea trece de Parlament într-o formă corectă, aşa cum a văzut-o şi a promovat-o Societatea „Timişoara”.

Cum vi se par comentariile generate de posibilitatea adoptării legii?

Cred că greşeala principală este faptul că se discută foarte mult despre persoane. Or, legea e menită să apere un principiu, nu să atace anumite persoane.

În forma sa din prezent, credeţi că această lege ar putea