Bronşită, tuse sau BPOC. Pentru multe persoane, aceşti termeni desemnează acelaşi lucru. Că lucrurile nu stau aşa, ne explică medicul Oana Deleanu, specialist pneumolog la Institutul Naţional de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti. „Mulţi dintre pacienţii care tuşesc sunt convinşi că au bronşită. Diagnosticul de bronşită se pune persoanei care tuşeşte cu expectoraţie trei luni într-un an, doi ani consecutiv. Dacă acest lucru este acompaniat de scăderea funcţiei pulmonare, atunci este bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sau boala de plămâni a fumătorului. Confuzia vine din faptul că bronşita cronică e un termen mai vechi pentru BPOC", adaugă pneumologul.
Simptomele BPOC sunt tusea, dispneea şi chiar slăbitul. Este important să se ştie că dispneea (senzaţia de sufocare sau lipsa de aer) nu e cauzată de îmbătrânire, ci este o manifestare a unei boli de plămăni sau de inimă. Pe de altă parte, o tuse cronică nu e obligatoriu să indice un BPOC, dar dacă organismul e afectat de BPOC, persoana sigur tuşeşte, fiind posibil să facă răceli dese.
De asemenea, tusea este un fenomen obişnuit în primele luni după o răceală, dar mai poate fi şi un semn al multor altor afecţiuni (inclusiv sinuzita şi boala de reflux gastroesofagian) sau ca urmare a administrării unor medicamente.
Medicul consultat de Jurnalul de sănătate precizează că diagnosticul, în cazul de BPOC, trebuie pus după ce se efectuează un test foarte uşor, numit spirometrie şi care arată funcţia pulmonară. Asta pentru că stadiile de început ale bolii sunt de cele mai multe ori greu de diagnosticat.
FUNCŢIA PULMONARĂ
„De altfel, funcţia pulmonară diferă de la om la om. Valorile acesteia sunt diferite în funcţie de sex, înălţime, vârstă. O persoană e suspectă de BPOC dacă, în urma testului, rezultă o valoare sub nivelul de 80% din standardul stabilit
