Ne-am împrumutat la greu, am mâncat şi banii, dar n-am ieşit din criză.
Cine a crezut că România va ieşi din criză aşa cum a intrat, adică în mod natural, fără să facă nimic special nici într-un caz, nici în altul, vede acum că s-a cam înşelat. Recesiunea globală a venit peste noi, fără să pună pe nimeni pe gânduri, fără să stârnească nicio undă de îngrijorare.
Vă mai amintiţi cum votau ca la nuntă PSD, PDL, PNL şi UDMR mărirea salariilor şi a pensiilor, pe la sfârşitul anului 2008? Să fi duduit economia românească în 2009 şi tot nu am fi avut bani să plătim asemenea beţii electorale. Bine-bine, au zis guvernanţii, ne împrumutăm, trecem hopul şi în 2010, când se relansează afacerile la nivel mondial, încingem din nou hora banului public.
Ne-am împrumutat la greu, am mâncat şi banii, dar n-am ieşit din criză. Discuţiile cu FMI conturează previziunea sumbră că nici măcar creşterea anemică de 0,8% nu mai este de actualitate. Devine clar că veniturile bugetare nu vor creşte, iar guvernul Boc nu mai are de ales. Va trebui să facă reduceri masive în sectorul bugetar, ceea ce a tot amânat de mai bine de un an. În paralel, e posibilă o creştere semnificativă a impozitelor şi taxelor.
Iată că, ignorând criza, am ajuns să ne afundăm până peste cap în ea. Bruma de bani care se mai strânge la buget merge către acoperirea cheltuielilor sociale, pentru investiţii nu mai rămâne nimic. Fără investiţii, nu repornesc motoarele economice, nu se creează locuri de muncă, nu se reface infrastructura aflată într-o stare deplorabilă. Iar dacă Executivul va avea curajul să taie în carne vie în ultima clipă, sute de mii de bugetari concediaţi nu vor avea nicio şansă să-şi găsească de lucru în mediul privat, acolo unde criza a lovit direct şi fără menajamente.
Timpul irosit până acum cu iluzia că de undeva din afara ţării se va decreta sfârşitul crizei nu mai poate
